O descriere

Trăiesc într-un mic oraş numit Rovinari, unde nu există activitate culturală. Un oraş prăfuit, gri în care oamenii gândesc cât se poate de superficial, fără să aibă aşteptări prea mari de la viaţă, fiind crescuţi într-un mediu uşor ”relaxat”, poate prea relaxat din punct de vedere al educaţiei în familie, părinţii aruncând vina în cocoaşa profesorilor care trebuie să modeleze un caracter deja format, prin concluzie nu se poate mai mult având în vedere comportamentul adulţilor. Din când în când mai avem parte de un concert electoral diluat cu vedete şterse, de mâna a 2-a, care nu ştiu să atragă decât persoanele care nu pot recunoaşte muzica bună când o aud. Un lucru bun e că am prieteni care simt la fel şi ne putem simţi bine făcând lucruri pe care alţii le privesc cu reticenţă. Eu mă pot considera fericit că nu fac parte din categoria oamenilor “obişnuiţi” din Rovinari, deoarece nu ascult manele la maximum in fiecare dimineaţă, trezindu-mi vecinii cu mult “bun simţ”. În concluzie Rovinariul este un oraş plin de oameni care nu au vise, sau sunt prea fricoşi sa lupte pentru ele.